Boala Mondor este o afecțiune benignă rară a sânului caracterizată prin tromboflebită a venelor subcutanate ale sânului și ale peretelui toracic anterior. Poate apărea, de asemenea, în venele dorsale ale penisului.
Epidemiologie
Deși boala Mondor este rareori raportată în literatura de specialitate, acest lucru se datorează probabil în parte lipsei de conștientizare a acestei entități. Ea tinde să predomine la femeile cu vârsta cuprinsă între 30-60 de ani.
Au fost raportate rate de incidență de 0,5-0,8%, însă aceasta reflectă doar populația simptomatică.
Prezentare clinică
Pacientele se prezintă de obicei cu o masă mamară dureroasă (asemănătoare unui cordon). Poate exista un eritem cutanat suprapus. Poate fi accentuată atunci când brațul ipsilateral este ridicat.
Patologie
Patogenia include formarea unei tromboze venoase cu ocluzie totală sau parțială și recanalizare vasculară care determină hiperplazia fibromusculară a peretelui vasului și infiltrarea plus fibroza țesutului celular subcutanat din jur. Vasul trombotic poate adera la pielea suprajacentă determinând retracția și formarea de caneluri cordiforme caracteristice, secundare proliferării fibroblastice locale.
Vasele cel mai frecvent implicate sunt venele toraco-epigastrice, vena toracică laterală și venele epigastrice superioare.
Asocieri
La majoritatea pacienților, afecțiunea este idiopatică 4. Asociațiile recunoscute includ:
- traumatisme, intervenții chirurgicale toracice sau mamare anterioare, biopsii ghidate ecografic sau stereotactice
- catretere venoase centrale anterioare
- state hipercoagulabile
- deshidratare
- cu toate că a fost raportată o asociere cu cancerul mamar (~12% 2), veridicitatea acestei afirmații este dificil de confirmat din cauza suprareprezentării pacientelor investigate pentru alte leziuni mamare în cazurile raportate 1
Localizare – distribuție
Afectează cel mai frecvent venele toraco-epigastrice și/sau toracice laterale spre cadranul superior extern. Cadranele superioare interne ale sânilor nu sunt aproape niciodată implicate. 6.
Caracteristici radiografice
Mammografie
Tipic, boala Mondor apare ca o densitate tubulară perlată localizată superficial, corespunzând unei mase palpabile asemănătoare unei coarde. Mamografia poate fi normală într-o proporție semnificativă de cazuri.
Ecografie
La ecografie, boala Mondor apare ca o structură tubulară anecoică sau izoecoică cu multiple zone de îngustare, dând un aspect de mărgele. Uneori pot fi prezente ecouri interne de nivel scăzut reprezentând cheaguri. Țesuturile moi înconjurătoare pot fi hiperechoice datorită răspunsului inflamator asociat.
Niciun flux nu este prezent pe studiile Doppler color sau spectral și, în unele situații, se poate observa o întrerupere abruptă cu vasul normal.
Tratament și prognostic
Este o afecțiune benignă autolimitată, iar istoria naturală este ca vena trombozată să se recanalizeze și ca simptomele clinice să se rezolve treptat (~ 6 săptămâni). Uneori se administrează medicamente antiinflamatorii pentru ameliorarea simptomatică. Altfel, managementul este de susținere, iar anticoagulantele, antibioticele sau intervenția chirurgicală nu sunt indicate din cauza tromboflebitei care cedează spontan și fără complicații, sau a deformării persistente. Se recomandă de obicei o scanare de urmărire la un interval apropiat pentru a se asigura rezolvarea și pentru a exclude orice altă entitate.
Istorie și etimologie
În anul 1869, Faage a fost primul care a descris această afecțiune. Caracterizarea ulterioară a acestei afecțiuni de către chirurgul francez Henry Mondor în 1939, de unde și denumirea.
.