Literatura americană nu se pretează cu ușurință la o clasificare pe perioade de timp. Având în vedere dimensiunea Statelor Unite și populația sa variată, există adesea mai multe mișcări literare care au loc în același timp. Totuși, acest lucru nu i-a împiedicat pe cercetătorii literari să facă o încercare. Iată câteva dintre cele mai frecvent agreate perioade ale literaturii americane, din perioada colonială până în prezent.
Perioada colonială (1607-1775)
Această perioadă cuprinde de la fondarea Jamestown până la un deceniu înainte de Războiul de Independență. Majoritatea scrierilor au fost de natură istorică, practică sau religioasă. Printre scriitorii care nu trebuie ratați din această perioadă se numără Phillis Wheatley, Cotton Mather, William Bradford, Anne Bradstreet și John Winthrop. Prima narațiune despre sclavi, „A Narrative of the Uncommon Sufferings, and Surprizing Deliverance of Briton Hammon, a Negro Man”, a fost publicată în această perioadă, în 1760 la Boston.
Era revoluționară (1765-1790)
Începând cu un deceniu înainte de Războiul de Independență și terminând aproximativ 25 de ani mai târziu, această perioadă include scrierile lui Thomas Jefferson, Thomas Paine, James Madison și Alexander Hamilton. Aceasta este, fără îndoială, cea mai bogată perioadă de scrieri politice de la antichitatea clasică încoace. Printre operele importante se numără „Declarația de independență”, „Documentele federaliste” și poezia lui Joel Barlow și Philip Freneau.
Prima perioadă națională (1775-1828)
Această epocă a literaturii americane este responsabilă pentru primele opere notabile, cum ar fi prima comedie americană scrisă pentru scenă – „The Contrast” de Royall Tyler, scrisă în 1787 – și primul roman american – „The Power of Sympathy” de William Hill, scris în 1789. Washington Irving, James Fenimore Cooper și Charles Brockden Brown sunt creditați cu crearea unei ficțiuni distinct americane, în timp ce Edgar Allan Poeși William Cullen Bryant au început să scrie poezii care se deosebeau în mod semnificativ de cele din tradiția engleză.
Renasterea americană (1828-1865)
Cunoscută și sub numele de Perioada romantică în America și Epoca transcendentalismului, această perioadă este acceptată în mod obișnuit ca fiind cea mai mare a literaturii americane. Printre principalii scriitori se numără Walt Whitman, Ralph Waldo Emerson, Henry David Thoreau, Nathaniel Hawthorne, Edgar Allan Poe și Herman Melville. Emerson, Thoreau și Margaret Fuller sunt considerați ca fiind cei care au modelat literatura și idealurile multor scriitori de mai târziu. Alte contribuții majore includ poezia lui Henry Wadsworth Longfellow și povestirile scurte ale lui Melville, Poe, Hawthorne și Harriet Beecher Stowe. În plus, această epocă este punctul de inaugurare a criticii literare americane, condusă de Poe, James Russell Lowell și William Gilmore Simms. Anii 1853 și 1859 au adus primele romane scrise de autori afro-americani, atât bărbați, cât și femei: „Clotel”, de William Wells Brown și „Our Nig”, de Harriet E. Wilson.
Perioada realistă (1865-1900)
În urma Războiului civil american, a Reconstrucției și a epocii industrialismului, idealurile și conștiința de sine ale americanilor s-au schimbat în moduri profunde, iar literatura americană a răspuns. Anumite noțiuni romantice ale Renașterii americane au fost înlocuite de descrieri realiste ale vieții americane, cum ar fi cele reprezentate în operele lui William Dean Howells, Henry James și Mark Twain. Această perioadă a dat naștere, de asemenea, unor scrieri regionale, cum ar fi lucrările lui Sarah Orne Jewett, Kate Chopin, Bret Harte, Mary Wilkins Freeman și George W. Cable. Pe lângă Walt Whitman, în această perioadă a apărut un alt maestru al poeziei, Emily Dickinson.
Perioada naturalistă (1900-1914)
Această perioadă relativ scurtă se definește prin insistența de a recrea viața așa cum este ea cu adevărat, chiar mai mult decât o făcuseră realiștii în deceniile anterioare. Scriitori naturaliști americani precum Frank Norris, Theodore Dreiser și Jack London au creat unele dintre cele mai puternice romane crude din istoria literară americană. Personajele lor sunt victime care cad pradă propriilor instincte primare și factorilor economici și sociologici. Edith Wharton a scris unele dintre cele mai îndrăgite opere clasice ale sale, cum ar fi „The Custom of the Country” (1913), „Ethan Frome” (1911) și „The House of Mirth” (1905) în această perioadă.
Perioada modernă (1914-1939)
După Renașterea americană, perioada modernă este a doua cea mai influentă și mai bogată din punct de vedere artistic epocă a scrisului american. Printre principalii săi scriitori se numără poeți de mare forță precum E.E. Cummings, Robert Frost, Ezra Pound, William Carlos Williams, Marianne Moore, Langston Hughes, Carl Sandburg, T.S. Eliot, Wallace Stevens și Edna St. Vincent Millay. Printre romancierii și alți prozatori ai vremii se numără Willa Cather, John Dos Passos, Edith Wharton, F. Scott Fitzgerald, John Steinbeck, Ernest Hemingway, William Faulkner, Gertrude Stein, Sinclair Lewis, Thomas Wolfe și Sherwood Anderson. Perioada modernă cuprinde anumite mișcări majore, printre care se numără Epoca de jazz, Renașterea Harlem și Generația pierdută. Mulți dintre acești scriitori au fost influențați de Primul Război Mondial și de deziluziile care au urmat, în special expatriații din Generația pierdută. Mai mult, Marea Depresiuneși New Deal au dus la unele dintre cele mai mari scrieri americane pe teme sociale, cum ar fi romanele lui Faulkner și Steinbeck, și drama lui Eugene O’Neill.
Generația Beat (1944-1962)
Scriitorii Beat, cum ar fi Jack Kerouac și Allen Ginsberg, au fost dedicați literaturii antitradiționale, în poezie și proză, și politicii anti-sistem. În această perioadă s-a înregistrat o creștere a poeziei confesive și a sexualității în literatură, ceea ce a dus la provocări legale și dezbateri privind cenzura în America. William S. Burroughs și Henry Miller sunt doi scriitori ale căror opere s-au confruntat cu probleme de cenzură. Acești doi mari scriitori, împreună cu alți scriitori ai vremii, au inspirat, de asemenea, mișcările de contracultură din următoarele două decenii.
Perioada contemporană (1939-prezent)
După cel de-al Doilea Război Mondial, literatura americană a devenit amplă și variată din punct de vedere al temei, modului și scopului. În prezent, există puțin consens în ceea ce privește modul de clasificare a ultimilor 80 de ani în perioade sau mișcări – trebuie să treacă mai mult timp, poate, înainte ca cercetătorii să poată face aceste determinări. Acestea fiind spuse, există o serie de scriitori importanți de după 1939 ale căror opere pot fi deja considerate „clasice” și care sunt susceptibile de a deveni canonizate. Câteva dintre aceste nume foarte bine stabilite sunt: „O parte dintre ele sunt Kurt Vonnegut, Amy Tan, John Updike, Eudora Welty, James Baldwin, Sylvia Plath, Arthur Miller, Toni Morrison, Ralph Ellison, Joan Didion, Thomas Pynchon, Elizabeth Bishop, Tennessee Williams, Philip Roth, Sandra Cisneros, Richard Wright, Tony Kushner, Adrienne Rich, Bernard Malamud, Saul Bellow, Joyce Carol Oates, Thornton Wilder, Alice Walker, Edward Albee, Norman Mailer, John Barth, Maya Angelou și Robert Penn Warren.