Autodescărcarea este un fenomen la baterii în care reacțiile chimice interne reduc sarcina stocată a bateriei fără nici o conexiune între electrozi sau vreun circuit extern. Autodescărcarea scade durata de viață a bateriilor și face ca acestea să aibă inițial o încărcătură mai mică decât cea completă atunci când sunt puse efectiv în funcțiune.
Rapiditatea cu care se produce autodescărcarea într-o baterie depinde de tipul de baterie, de starea de încărcare, de curentul de încărcare, de temperatura mediului ambiant și de alți factori. Bateriile primare nu sunt proiectate pentru reîncărcare între fabricație și utilizare, astfel că au o chimie a bateriei care trebuie să aibă o rată de autodescărcare mult mai mică decât tipurile mai vechi de celule secundare, dar au pierdut acest avantaj odată cu dezvoltarea celulelor secundare reîncărcabile cu rate de autodescărcare foarte mici, cum ar fi celulele NiMH cu autodescărcare redusă.
Autodescărcarea este o reacție chimică, la fel ca și descărcarea în circuit închis, și tinde să se producă mai rapid la temperaturi mai ridicate. Astfel, stocarea bateriilor la temperaturi mai scăzute reduce rata de autodescărcare și păstrează energia inițială stocată în baterie. De asemenea, se crede că autodescărcarea se reduce pe măsură ce un strat de pasivare se dezvoltă pe electrozi în timp.
.